După cum îi spune şi numele: Pantocrator – A-tot-ţiitorul, Aşezământul se vrea a fi un loc ospitalier pentru tineri, în care fiecare să-şi găsească un loc al său, unde mulţi tineri îşi vor găsi refugiul în căutarea lor de sens şi speranţă.

Sigla Asezamantului: Pelicanul este un simbol al Mântuitorului folosit destul de timpuriu, atât în Răsărit cât şi în Apus şi semnifică atotputernicia jertfei lui Hristos. În creştinism Dumnezeu e răstignit; drumul către înviere trece prin cruce. Pelicanul care îşi străpunge pieptul pentru ca din sângele său să-şi hrănească fiii şi să le dea viaţă, Îl simbolizează pe Hristos, care pe toate le ţine şi le mântuieşte prin jertfa Sa. Pe lângă simbolul patimii Mântuitorului, care are conotaţie euharistică (Sângele Lui a curs pentru viaţa lumii), pelicanul simbolizează de asemenea şi sfâşierea fără durere a Învăţătorului care transmite ucenicilor destoinici cunoştinţe atât de aprofundate încât fac parte din fiinţa Sa. De aceea cuvântul Său este unul care mântuieşte, căci este „rupt” chiar din fiinţa Sa şi astfel are putere multă.
Ocrotitori şi îndrumători pe cale ai Aşezământului sunt Sfântul Ioan Teologul, Ucenicul cel iubit şi Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena, iar sărbătoarea care exprimă cel mai bine atotputernicia lui Hristos – Pantocrator este Schimbarea la Faţă.






joi, 1 decembrie 2011

Proiectul Pantocrator

-           Când te adresezi tinerilor şi îi întrebi: De ce iei droguri?, iar ei îţi răspund: Spune-mi, de ce să nu iau?! Nu sper nimic, nu aştept nimic, singura mea bucurie este atunci când beau sau prizez ceva şi călătoresc (în alte lumi); sau când atragi atenţia unui tânăr că luând droguri va muri, iar el îţi răspunde cu un zâmbet tragic: Nu înţelegi că eu iau droguri ca să trăiesc?, atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate şi de potrivite în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. În loc de sens al vieţii, de multe ori căutăm mai întâi bunăstarea, traiul bun, puterea economică. Când însă nu există altă perspectivă de viaţă în afară de consum, când puterea economică şi demonstrarea ei ostentativă devine singurul mod al recunoaşterii sociale, atunci imoralitatea ajunge singura cale de viaţă, pentru că altfel, dacă eşti moral, eşti prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi, aşa s-a ajuns la diferenţierea şi de putere, dar şi de poziţie în societatea noastră. Dilema lui Dostoievski – libertate sau fericire? – o trăim în tot tragicul ei. Am ales bunăstarea contrafăcută şi am pierdut Libertatea persoanei noastre. Astăzi, în mod justificat, omul tremură mai degrabă pentru micşorarea veniturilor, dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se îngrijorează de înjosirea persoanei umane. 
-           După cum îi spune şi numele: Pantocrator – A-tot-ţiitorul, Aşezământul se vrea a fi un loc ospitalier pentru tineri, în care fiecare să-şi găsească un loc al său, unde mulţi tineri îşi vor găsi refugiul în căutarea lor de sens şi speranţă. Aşezământul Pantocrator va sprijini procesul instructiv-educativ pentru completarea educaţiei non-formale în rândul tinerilor. În acest proces îi va implica şi pe părinţi, pentru că o educaţie completă nu poate fi susţinută doar de şcoală ci mai ales în sânul familiei. Îngrijirea şi integrarea în societate a tinerilor este un proces complex care implică mai mulţi factori şi de el depinde asigurarea calităţii vieţii tinerilor şi familiilor lor.
-           Proiectul îşi propune crearea unui Centru de îngrijire atentă a tinerilor, în judeţul Teleorman, care să ofere servicii de asistenţă psihologică şi spirituală, atât pentru tinerii cu dificultăţi, cât şi pentru familiile acestora, care, de multe ori sunt depăşite de situaţie.
-           Centrul va deţine o bibliotecă considerabilă, sală de conferinţe, sală de lectură, biserică, grădină de flori şi va fi o adevărată oază de pace, destinată studiului şi regăsirii interioare a tinerilor.
-           La anumite intervale, vor fi aduşi tineri şi copii din anumite centre de plasament şi fundaţii, pe care Aşezământul îi va primi cu ospitalitate.